Cimitirul
Cum se intră în cimitir, partea stângă este rezervată mormintelor în care se odihnesc monahiile care s-au nevoit în Sfânta Mănăstire. Aici dorm sute de călugăriţe care s-au rugat în smerenie şi au adormit în pace, aceste calităţi dând măsura păstrării memoriei lor peste timp, cu toate că la multe dintre ele li s-au şters numele de pe cruci. Multe din ostenelile lor s-au uitat, odată cu numele şi pomenirea lor. S-au trudit pentru Hristos pe pământ, acum se odihnesc în lumina Lui, L-au slăvit printre oameni, acum îi cântă veşnic în cer.
Tot pe această parte, în apropiere de intrarea în capelă se găseşte mormântul sculptorului Gheorghe Anghel, care în ultimii ani ai vieţii s-a retras în liniştea de la Pasărea. În această perioadă el a sculptat statuia lui Eminescu, expusă astăzi în parcul din faţa Ateneului Român. Despre statuia aceasta, Anghel Marcu, unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai marelui dăltuitor, scria că o socoteşte obsesia unei vieţi. A fost începutul şi sfârşitul operei sale. A fost îngrijit de Maica Tomaida până la sfârşitul vieţii. Măicuţele şi-l amintesc cu veneraţie şi tot ele îi îngrijesc mormântul străjuit de o madonă în chip de rugăciune, operă a decedatului.
Partea dreaptă a cimitirului, cu câteva excepţii este afectată credincioşilor. Aici a fost înmormântată la dorinţa sa Ana Ipătescu, neînduplecata şi curajoasa revoluţionară de la 1848. Nu se cunoaşte precis unde a fost mormântul faimoasei revoluţionare. În ziua de 17 octombrie 1985, când am cercetat relicvele de la Mănăstirea Pasărea, ne-a fost prezentată o parte din crucea de marmură care a vegheat mormântul Anei. Ea a fost descoperită în pământ, în apropiere de valorosul şi deosebit de interesantul monument funerar al colonelului Gheorghe Macca, participant la războiul din 1877. În arhiva Mănăstirii Pasărea se află un manuscris în care s-a menţionat:1875, martie 15 au răposat roaba lui Dumnezeu, Ana Ipătescu.
În partea de miazăzi a cimitirului se află un frumos monument din marmură neagră unde se făsesc înmormântaţi colonelul P. Macca, 1844-1905, militant de seamă în războiul de independenţă de la 1877. De asemeni este înmormântată şi soţia sa Elena născută în anul 1842 şi adormită în Domnul în anul 1912. Doamna Elena Macca este amintită printre ajutătorii Sfintei Mănăstiri. Ea a dăruit 12.000 lei în anul 1896.
Amatorul de arhitectură funerară este reţinut de realizarea aparte a monumentului lui Ioan Cămărăşescu, impunător, sculptat în marmură albă. Acesta este înconjurat de un gard de metal care se încadrează cu stilul arhitectonic al edificiului şi îl delimitează. Surprinzătoare este orientarea acestui monument cu faţa către nord.
În apropiere de capelă, pe partea dreaptă se află mormântul cunoscutului profesor şi compozitor de muzică psaltică bisericească, Ion Popescu Pasărea, născut la 6 august, în comuna Pasărea, judeţul Ilfov, fiu de preot.
Monumentul său, format dintr-o cruce de marmură ce are la bază fotografia defunctului şi un soclu pe care stă scris numele acestuia şi care se află sub nivelul aleii care duce la capelă în semn de smerenie şi pietate, excelează prin simplitate şi armonie. Acesta este protejat de un gard metalic rafinat şi este îngrijit de neobosita maică Tomaida Chialda.
